Scalarul - legenda acvariilor de acasă

Scalarul (Pterophyllum scalare), cunoscut și sub numele de pește-înger de apă dulce, este una dintre cele mai expresive și distinse specii ținute în acvaristica de hobby. A câștigat popularitate datorită formei sale neobișnuite - corpul îngust și înalt, asemănător unui disc. În natură, se poate deplasa prin bazine dens vegetate și poate scăpa rapid de prădători. Dar cum se descurcă scalarul în acvariile de acasă?

Răspândire
Trăiește în grupuri, în cursul superior și mijlociu al fluviului Amazon, precum și în afluenții acestuia. Poate fi găsit și în bazinul râului Orinoco (Venezuela) și în râul Essequibo din Guyana.

În mediul său natural, trăiește printre rădăcini și plante. Forma sa naturală, foarte turtită lateral, îi permite să se strecoare ușor printre vegetație și să se ascundă.

Caracteristici

Scalarul este unul dintre cei mai îndrăgiți membri ai familiei ciclidelor. În magazinele de acvaristică poți găsi acum mai multe specii din genul Pterophyllum, și anume scalarul altum, scalarul-lacrimă și scalarul de apă dulce. Manacapuru este, de asemenea, foarte popular printre varietățile sălbatice. Sunt disponibile la vânzare atât forme sălbatice, cât și forme de crescătorie. Alegerea este vastă - în principal în ceea ce privește culoarea corpului (alb, negru, roșu, verde, albastru, koi argintiu-negru). Scalarii ajung în medie la 15 cm lungime și 22 cm înălțime. Pe lângă corpul îngust și înalt și colorația interesantă, avantajul lor sunt înotătoarele bine dezvoltate (în special cea dorsală și cea anală). Sexul este destul de greu de distins, scalarul prezentând un dimorfism sexual redus. Principala diferență este forma papilei genitale vizibile în timpul depunerii icrelor. La femelă este lungă și rotunjită la capăt, iar la mascul este scurtă și ascuțită.

Acvariul

Acvariul pentru 5-6 scalari ar trebui să aibă cel puțin 120-150 cm lungime și 50 cm înălțime. Scalarul este un pește „termofil” - temperatura optimă a apei este între 24-30 ° C. pH-ul potrivit este 6-7.4, iar duritatea este 0-15 ° n. Cel mai potrivit pentru scalari este un substrat nisipos, cu adaos de frunze, decorat cu rădăcini și crengi. Scalarii sapă adesea în substrat și se pot îneca cu pietricele mici (pe substrat de pietriș). Este puțin probabil ca peștii să deterioreze plantele (cu excepția celor slab înrădăcinate), astfel încât vegetația poate fi densă. Merită plantată partea din spate a acvariului cu specii înalte, care să creeze fundalul. Scalarii se vor strecura printre plante. Scalarilor le place o oarecare umbrire a acvariului și numeroase ascunzători. Filtrarea trebuie să fie puternică (compoziția optimă a kitului este o pompă eficientă și un filtru cu mai multe cartușe filtrante). Apa trebuie schimbată în medie la fiecare 2 săptămâni (20-30%). În cazul unei schimbări bruște a condițiilor sau în condiții generale precare, pot apărea boli ale scalarilor precum flexibacterioza, micobacterioza sau necroza.
Una dintre cele mai frecvente întrebări din magazinele de animale despre această specie este: cu ce alți pești pot fi ținuți scalarii? Scalarii sunt pești teritoriali și pot manifesta agresivitate față de peștii mai mici, precum și față de exemplarele cu înotătoare lungi. De regulă, peștii rapizi (de exemplu, danio zebră, peștele-mâncător de alge siamez) fac față „interesului” manifestat de scalari. Scalarii nu au nimic împotriva peștilor de fund, cum ar fi somnul-ancistrus. Multe depind și de mărimea acvariului - în acvarii prea mici, scalarii devin nervoși, iar victimele lor au un spațiu limitat pentru a scăpa. Este unul dintre cei mai inteligenți pești de acvariu, care, din păcate, poate fi însoțit de răutate.

Hrănire
Scalarul este vorace și omnivor. Nu disprețuiește hrana universală, fie ea plutitoare sau cu scufundare rapidă spre fund. Preferă însă hrana de origine animală - vie, congelată sau uscată. Merită să le oferi larve de chironomide, larve de țânțar, cyclops și purici de apă. Din păcate, pot mânca și puietul altor pești.

Reproducere

Scalarii sunt monogami și formează parteneriate puternice. În acest caz, crescătorul nu poate alcătui perechea, animalele trebuie să se împerecheze singure. Pentru a crește șansele de urmași, scalarii ar trebui crescuți la o temperatură mai ridicată (chiar și până la 32 ° C), duritatea apei ar trebui scăzută, iar hrana vie oferită. Peștii ar trebui să aibă multe ascunzători. Își vor apăra teritoriul cu înverșunare, mai ales în acvariile mai mici. Depunerea icrelor durează 1-2 ore. Femela, cu ajutorul unui ovipozitor, lipește icrele de sticlă, plante, pietre sau decorațiuni. Masculul urmează femela și fertilizează icrele. Scalarii protejează icrele alungând alți pești. Își flutură înotătoarele într-un mod caracteristic, asigurând un aport mai mare de oxigen. Icrele de scalar nu sunt în întregime în siguranță. Se poate întâmpla ca unul dintre părinți (mai ales cei mai puțin experimentați) să le mănânce. Icrele trebuie protejate de lumina puternică. Poți turna, de asemenea, puțin preparat în apă pentru a preveni mucegăirea icrelor. Eclozarea durează 2-4 zile. Puii folosesc vezica biliară în primele zile. Puietul de scalar începe să înoate prin acvariu după o săptămână. În prima lună, este cel mai bine să le oferi micro-hrană, de exemplu sub formă de praf. Artemia joacă un rol important în dietă. Scalarul atinge maturitatea sexuală după 7-10 luni.